Aproape de fiecare data cand mergem la o anumita terasa, de altfel celebra si cam de fite (dupa parerea mea nejustificat, dar na’ ca este in centrul targului), cerem guacamole. Si exista o domnisoara (aceeasi de fiecare data) care invariabil ne intreaba de vreo’ 2 ani “guaca, ce?” Asa ca stau si ma intreb (de fiecare data) ce sa-i cer: pate de avocado, salata de avocado… Acum nu ca sunt eu cine stie ce desteapta, dar cred ca acest fel de mancare mexican a ajuns sa fie destul de cunoscut. Este adevarat ca poate fi considerat si un sos cu avocado, dar daca ceri o portie de tortilla cu guacamole, pana la urma ma gandesc ca nu sunt singura care cere asa. Una peste alta, trebuie sa recunosc ca-l fac tare bun. Dar parca nu mai bun decat cel pe care-l fac eu acasa :). Este una dintre acele retete super-mega-extra simple, care te scoate din incurcatura de multe ori. Asta pentru ca poate fi un aperitiv excelent pentru o petrecere, numai bun ca si reteta de post si aproape ca atinge perfectiunea ca rontaiala la un film. Mie imi place atat de mult, incat nici nu conteaza daca avem nachos sau tortilla (caci asa ar trebui servit). Stiti cat de bun e cu paine prajita? Iti vine sa tot inmoi painea crocanta in guacamole (sau cum ii zice si, de fapt, ce mai conteaza?), sa te lingi pe degete si sa o iei de la capat. Mai ales ca se face atat de repede (bine, parca mai repede se mananca), este foarte sanatos, caci nu are decat fructe si legume proaspete si totusi este atat de bun!